Criza mondială , o normalitate pe termen lung .

Posted on August 9, 2011. Filed under: criza, economia, media, politica | Etichete:, , , |

Criza datoriilor guvernamentale din zona euro şi decizia istorică a agenţiei Standard&Poor’s de a reduce ratingul Statelor Unite cu o treaptă din cauza dezechilibrelor fiscale au creat panică pe toate pieţele financiare.

De mai bine de opt zile bursele internaţionale trec prin cele mai dramatice momente de după căderea Lehman Brothers, în toamna anului 2008.  În SUA, indicele S&P 500 al bursei de la New York a înregistrat luni, în prima şedinţă de la retrogradarea ratingului SUA, cel mai abrupt declin de după septembrie 2008, de peste 6%. La fel s-a întâmplat şi în Europa sau Asia unde indicii importanţi au suferit cele mai mari deprecieri din ultimii trei ani. Amplitudinea căderilor de pe bursele internaţionale este însă suprinzătoare. Datoriile şi problemele economiilor puternice din zona euro, precum şi gradul de îndatorare al SUA erau deja cunoscute şi au putut fi asimilitate deja de către pieţe. Dar ce a declanşat totuşi isteria şi panica ce au pus stăpânire pe bursele lumii?

Singura explicaţie plauzibilă este aceea că investitorii din întreaga lume au nevoie de mesaje ferme şi de măsuri imediate. S-au săturat de discursuri. Astfel se face că ieşirea la rampă a preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama, la începutul acestei săptămâni, n-a avut nicio consecinţă pozitivă asupra evoluţiei bursiere. Ba, dimpotrivă! Discursul patriotic, parcă scris de un scenarist hollywoodian, n-a mişcat pe nimeni. Cel puţin nu pe investitorii care au continuat să vândă îngenunchind toţi indicii bursieri. Nimeni n-a pus preţ pe cuvintele pline de patos.
„Indiferent ce spun unele agenţii, ţara noastră a fost şi va fi întotdeauna o ţară de rating AAA. Vestea bună este că problemele economice pot fi rezolvate rapid şi ştim ce trebuie să facem pentru a le rezolva. Recurgerea la aceste reforme nu necesită decizii radicale. Acest lucru necesită bun simţ şi compromis”, a declarat Obama. Nimic despre acţiuni şi măsuri concrete ce trebuie luate pentru plata datoriei şi diminuarea deficitului bugetar. Aceeaşi atitudine o au şi liderii europeni care nu au reacţionat prompt pentru a calma pieţele.

Cea mai mare temere a investitorilor rămâne în momentul de faţă reîntoarcerea recesiunii. Odată aplicate măsuri ferme aşteptate, de reducere a datoriilor guvernamentale, este cât se poate de clar că acest lucru va însemna o majorare a taxelor şi impozitelor, pe de o parte şi, implicit, diminuarea investiţiilor, pe de altă parte. Iar investiţii mai mici înseamnă o piedică în calea creşterii economice pentru economii puternice de talia SUA, Italiei sau Spaniei.

Chiar dacă analiştii încearcă acum să transmită, pe toate canalele media, mesaje liniştitoare, aceştia nu pot nega posibilitatea reintrării economiilor într-o nouă recesiune. Investitorii aşteaptă măsuri ferme privind reducerea deficitelor şi plata datoriilor şi vor să vadă ca statele asupra cărora atârnă riscul intrării în default sunt capabile, pe termen mediu şi lung, să-şi plătească datoriile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Economia mondială se află în pragul unei noi crize de proporţii: bursele europene, americane, asiatice s-au prăbuşit cu până la 5%. Agenţiile de rating se pregătesc să retrogradeze mai multe state. Tot mai mulţi economişti de renume vorbesc despre pericolul unei „crize în W“ (în două etape), însemnând revenirea recesiunii.

Şocul scăderii ratingului SUA a cutremurat ieri pieţele financiare. Primele au reacţionat bursele asiatice, care au deschis în scădere cu până la 5% (4% scădere pe Bursa din Shangai). Investitorii sunt extrem de îngrijoraţi pentru că oamenii îşi investesc banii pe alte pieţe, reorientându-se de la dolar şi euro spre yeni japonezi şi aur. Din acest motiv, uncia de aur a atins un nou record în cursul tranzacţiilor bursiere din Hong Kong, trecând de 1.700 de dolari.

Scăderi mari pe bursele europene

Obligaţiunile emise de Trezoreria SUA au pierdut şi ele circa 1% din valoare. Marile pieţe europene au deschis ­ieri-dimineaţă în scădere. Au recuperat apoi o parte din scăderi, după care au căzut din nou, cu 4%. Revenirea de scurtă durată s-a datorat intervenţiei Băncii Centrale Europene (BCE) pe piaţa obligaţiunilor italiene şi spaniole. Pierderea a fost antrenată de ceea ce s-a întâmplat, câteva ore mai târziu, pe Wall Street. Bursa din SUA a deschis cu o scădere de 3,4%, iar indicele Dow Jones a pierdut 2,67%. Scăderea bursei din SUA a antrenat şi o depreciere a euro faţă de dolarul american cu 0,7% (un euro ajungând echivalentul a 1,4148 dolari).

BCE intervine, dar nu calmează

Intervenţia BCE pare astfel să fi avut un efect temporar. BCE s-a concentrat ieri pe cumpărarea de obligaţiuni de stat italiene şi spaniole cu maturitate de cinci ani. Ca urmare a acestei măsuri negociate ore-n şir duminică de guvernatorii băncilor centrale din zona euro, dobânzile bondurilor din cele două state vizate au scăzut în cazul Italiei cu 0,43 puncte procentuale (la 5,57%) şi în cazul Spaniei cu 0,65 puncte procentuale (la 5,39%), notează site-ul „MarketWatch”. Costurile împrumuturilor Italiei, a treia economie din zona euro, şi a Spaniei, a patra economie din zona euro, au crescut vertiginos în ultimele săptămâni, din cauza temerilor că cele două vor fi victime ale crizei datoriilor de stat.

Ce vrea la schimb BCE

Dar ajutorul nu este gratuit. BCE cere guvernelor de la Roma şi de la Madrid un pachet de măsuri de austeritate, după modelul celor cerute de FMI României. O arată o scrisoare secretă trimisă de BCE premierului italian Silvio Berlusconi, şi obţinută de cotidianul ­„Corierre ­della ­Sera”. Liberalizarea economiei din Peninsulă şi privatizarea societăţilor, care, în Italia, includ transportul în comun, colectarea deşeurilor şi furnizarea de electricitate şi gaz, sunt doar două din cererile instituţiei financiare europene. O noutate: BCE cere Guvernului Berlusconi şi reforma pieţei muncii. „Mai puţină rigiditate în privinţa contractelor de muncă pe durată nelimitată, intervenţia în sectorul angajaţilor la stat, contracte de muncă ce să stimuleze productivitatea”, se arată în scrisoarea BCE. Ministrul Finanţelor de la Roma, Giulio Tremonti, a anunţat încă de vineri că va aplica mai devreme măsurile de austeritate pentru echilibrarea bugetului cu un an – în 2013 în loc de 2014. Planul prevede reducerea cu 47 de miliarde de euro a cheltuielilor bugetare însemnând creşterea impozitelor plătite de agenţii comerciali, taxe mai mari pentru proprietarii de maşini care depăşesc 170 de cai-putere. Totodată, persoanele fizice vor plăti un impozit progresiv pe venit de la 20% la 40%. Premierul italian Silvio Berlusconi, somat să strângă cureaua

Dar nicio eventuală „tutelă” a BCE nu rezolvă toate problemele. Statul italian are o datorie de peste 1.800 de miliarde de euro (120% din PIB), iar cel spaniol circa 1.000 de miliarde de euro (85% din PIB). O spune guvernatorul Băncii Centrale a Belgiei, Luc Coene, potrivit căruia achiziţia de bonduri italiene şi spaniole nu va avea rezultat pe termen lung. BCE a mai investit în obligaţiuni portugheze şi irlandeze, iar asta nu a avut efect real asupra pieţelor.  Coene a cerut o politică fiscală mai puternică în zona euro şi măsuri de limitare a crizei datoriilor. Experţi citaţi de „Handelsblatt” susţin că achiziţia de obligaţiuni spaniole şi italiene nu înseamnă că BCE susţine stabilizarea politicii monetare în cele două ţări, ci că le finanţează indirect.

Şeful CE, Jose Manuel ­Barroso şi comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, spun că nu se pune problema ca Roma şi Madridul să beneficieze de fondul european de stabilitate financiară (FESF). Se opune vehement şi ­Germania. Şeful liberalilor din Bundestag, ­Rainer Bruderle, a declarat ieri pentru „Focus” că Italia nu este Grecia şi că  trebuie să se ajute singură.

Bursa de la Bucureşti în cădere liberă

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat, ieri, cel mai rapid declin din ultimele 15 luni – 7,41%. Indicele general al BVB (BET-C)  a ajuns la 2.759,96 puncte, cel mai redus nivel din mai 2010. Indicele BET a înregistrat un recul de 11,3%. Bursa de la Bucureşti a recuperat iniţial pierderile, urmând trendul burselor vest-europene, iar după-amiază, odată cu prăbuşirea bursei de la New York, a început să cadă.

Ce „candidate” îşi mai aşteaptă retrogradarea

De departe cel mai sceptic în privinţa unui final economic fericit la nivel mondial este Nouriel Roubini, laureatul Nobel pentru Economie.„Putem evita o nouă recesiune severă? Ar putea fi o misiune imposibilă. Cel mai bun pariu pentru acele pieţe care nu au pierdut accesul la pieţele financiare – SUA, Marea Britanie, Japonia şi Germania – ­este introducerea unor noi stimuli fiscali pe termen scurt şi angajarea în austeritate fiscală pe termen mediu”, spune Roubini, într-un comentariu pentru FT. Băncile Centrale din Vest ar trebui să introducă noi măsuri de relaxare fiscală, chiar dacă efectele vor fi limitate.

„Câţiva idioţi într-o organizaţie coruptă”

BCE ar trebui nu doar să oprească creşterea dobânzilor, ci să scadă dobânzile la zero. Dacă Italia şi Spania ­pierd accesul la pieţe, va izbucni o criză de amploare, care va ­duce la ruperea zonei euro, a avertizat el.

Roubini susţine că extinderea maturităţilor bondurilor din cazul Greciei trebuie aplicată şi în cazul Portugaliei şi Irlandei, cu Italia şi Spania pe lista de aşteptare. În cazul SUA, Roubini recomandă aplicarea de reduceri fiscale pe termen mediu. „America nu trebuie să tragă imediat frâna fiscală pentru a nu afecta creşterea şi deficitele”, susţine expertul. El cere o reducerea masivă a datoriilor ipotecare pentru mai bine de jumătate din gospodăriile din SUA care au probleme şi susţinere pentru creditorii băncilor cu probleme. Michael Burda, profesor de economie la Universitatea Humboldt din Berlin, citat de „Tagesspiegel”, nu exclude nici el intrarea Americii într-o nouă recesiune. Riscul este accentuat de reticenţa consumatorilor americani, care sunt îndatoraţi până peste cap. Ce n-a spus administraţia Obama despre agenţia Standard & Poor’s, care a retrogradat economia SUA, o spune pe blogul său laureatul Nobel Paul Krugman. „Ne facem griji acum de ceea ce cred, despre ceva, câţiva idioţi dintr-o organizaţie coruptă”, a scris Krugman, referindu-se la agenţiile de rating. El admite că SUA au o problemă cu îndatorarea pe termen lung, dar consideră că agenţiile de rating par „obsedate” de cifrele pe termen mediu.

Credit maxim, pe hârtie

Pe urmele Americii ar putea să calce Franţa, scrie Bloomberg. „Franţa nu este un stat pentru ratingul AAA. Nu-şi poate tipări propriii bani, o deosebire semnificativă faţă de SUA. Franţa nu este tratată de pieţe ca şi cum ar avea creditul maxim”, a afirmat Paul Donovan, analist la UBS. Deşi toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară au confirmat calificativul, investitorii devin din ce în ce mai sceptici în faţa rezistenţei franceze în faţa crizei datoriilor. Chiar dacă datoria Franţei (1.590 miliarde de euro – 85% din PIB) este mai mică decât cea a Italiei (120% din PIB), ea a crescut după 2007 de două ori mai repede decât cea italiană.

Francul îndatorează Ungaria

Nici Ungariei nu-i este prea bine, pentru că s-a împrumutat în franci elveţieni, monedă care s-a apreciat în urma crizei datoriilor din Europa. În ciuda încercărilor Guvernului de la Berna de a deprecia francul, proprietarii de case şi administraţiile locale din Ungaria, care au luat împrumuturi în moneda elveţiană, pot cu greu să-şi plătească dobânzile, notează Bloomberg.  Iar în ţara vecină, două treimi din ipoteci au fost făcute în franci elveţieni, ca să scape de oscilaţiile forintului. Acum acest lucru înseamnă că statul ungar se confruntă cu o creştere a costului riscului de împrumut (credit default swap). Potrivit „Handelsblatt”, administraţiile locale au făcut apel la premierul ­Viktor Orban să ceară băncilor să amâne rambursarea creditelor în franci elveţieni (2,2 mld. euro) cu un an. „Acest lucru nu este deloc bine văzut pe pieţele financiare, pentru că echivalează cu o îndatorare”, a declarat Tim Ash, expert RBS.

Anunțuri

Make a Comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: